Windows 7, 7 luni dupa

Scriam în mai, după instalarea RC-ului că Windows 7 este ceea ce Vista ar fi trebuit să fie la vremea lui. După 7 luni și o altă instalare “pe curat” de o versiune finală, sunt tot convins că noul sistem de operare este unul foarte reușit. Iată de ce.

Acasă, unde am făcut upgrade peste Vista, am uitat de așteptările interminabile la reboot sau la ieșirea din hibernare. Știu că o să-mi spuneți că este doar un simplu tur de magie făcut de Microsoft prin prioritizarea mai meșteșugită a operațiunilor de afișare în detrimentul serviciilor de fundal. Spunea un comentator la postul meu precedent că este doar o metodă de a îți “scoate ochii”, dar nu sunt de acord. Dacă eu pot să mă loghez mai repede și să pornesc browserul, să-mi citesc emailul ori un document mai repede, puțin mă interesează că niște servicii mai mult sau mai puțin obscure încă se chinuie să pornească. Asta este prioritizare adevărată. Orice s-ar spune, Windows 7 se mișcă mai bine decât Vista pe același hardware. Am mai observat ameliorări și după ce am crescut memoria de la 2 la 3 GB, dar nu majore.

Tot versiunea 7 este și primul Windows la care am activat Aero. Eu sunt ceva mai conservator, și până acum am mers pe Classic look, Aero mi s-a părut un consum inutil de resurse. De data asta, după câteva teste comparative m-a convins. Nu știu care este secretul, probabil modul de utilizare a accelerației grafice, însă cu Aero interfața se mișcă la fel de bine dacă nu mai bine decât în modul clasic. În plus, deja nu aș mai renunța la Flip 3D sau Peek.

La birou, am instalat versiunea finală Ultimate pe 64 de biți pe un Lenovo T61p unde un XP mă cam chinuia de ceva vreme. Am pierdut niște ore reinstalând aproape toate softurile originale și copiind backupul, dar rezultatul a meritat toate eforturile. Parcă am un laptop nou-nouț, și nu exagerez. Programele revin mai repede din fundal, totul merge parcă mai lin. XP-ul mă onora cu un blue screen pe zi – în general după ce scoteam sau introduceam laptopul în docking station. Ajunsesem chiar să umblu cu carnețel și pix și să nu-l mai ating de teamă să nu mai am iar parte de un reboot interminabil. La Windows 7 în schimb am uitat cum arată “ecranul albastru” și mi-a reapărut curajul de a mă deplasa cu notebookul după mine. Mi-a dispărut și frica de reboot-uri, pe care acum le înfrunt cu calm și încredere :) Deabia aștept upgrade-ul la 4GB și cei SD Card-ul de 8GB pentru oleacă de ReadyBoost – sunt convins că va fi o surpriză plăcută.

Sincer, singurul lucru care-i lipsește lui Windows 7 este un upgrade gratuit pentru toți temerarii care au folosit Vista până acum, cu sau fără voia lor. Altfel, este un sistem de operare modern, funcțional și destul de performant.