Dacă ar fi fost publicat la secțiunea Bancuri sau Miștocăreală, nu aș fi zis nimic. Figurând la rubrica “Management”, articolul La cine sa te astepti cand implementezi IT din publicația online Wall-Street ilustrează cât se poate de bine starea de fapt zugrăvită într-un articol mai vechi de-al meu “Oamenii de business” vs “oamenii de IT” (partea I, și iată un imbold suplimentar ca să scriu și partea a II-a). Printre una-două afirmații corecte dar banale, autorul (neprecizat) împănează articolul cu o serie de afirmații cli?eistice, discriminatorii și uneori de-a dreptul debile.

Pentru că, vedeți voi, oamenii din IT sunt de doua tipuri: “geeks” și “costume”. Conform articolului – citiți și vă minunați : Profesionistul IT tipic vine la munca in jeansi si un tricou, cu o atitudine flegmatica asupra vietii si un iPod plin cu muzica. Va asculta viziunea businessului asupra proceselor de transpus prin tehnologie, va parea ca intelege problema si apoi va programa ceva complet diferit de ce ar fi trebuit sa iasa. Ei sunt de obicei atat de scufundati in propria viziune asupra programarii si asupra proceselor, incat ignora complet realitatea si sunt foarte mandri ca pot sa proiecteze niste procese minunate – doar ca sunt aplicabile unui alt proiect, posibil din alta galaxie. Un specialist IT seamana, in viziunea celor din business, cu un rocker, punker sau orice alta categorie profesionala cu preocupari indoielnice. Ei se trezesc tarziu si stau tarziu noaptea pentru a experimenta solutii “elegante”, nu au ore fixe pentru mese (bineinteles ca mananca doar “junk”) si refuza sa participe la pranzuri de business (probabil ca nu ar fi lasati sa intre in restaurant in primul rand…). Prefera sa socializeze cu un anturaj format tot din “geeks” si vorbesc in dialecte pe care oamenii de business nu o sa le inteleaga niciodata. Aceștia ar fi cei din categoria “geeks”. Genul de oameni care nu sunt lăsați să intre în restaurant.

Urmează apoi “costumele”, unde intriga se complică: ei dau impresia ca se vor ocupa de toate aspectele implementarii. Da, îmi imaginez șeful de proiect IBM care asigură clientul cu un aer impasibil: “Nici o problemă, am să mă ocup singurel de scrierea unui milion de linii de cod și de testare”. Citez : Pe “costume” te poti baza; pentru a-si consolida buna impresie sunt imbracati la costum chiar si pe caldura cea mai mare. Este un super criteriu pentru a detecta oamenii de încredere în IT.

dilbert_software_yells.gif

și mai hilare sunt “sfaturile” date pentru a asigura o bună comunicare IT-știi. Pe geeks nu e bine să îi critici privitor la felul în care arată. Pe “costumiști” nu este bine să-i ironizezi in privinta infatisarii, a vocabularului sau a metodelor de analiza si de management pe care le folosesc. Dar, oameni buni, acestea sunt sfaturi universal valabile. Nu cred că există vreun domeniu în care profesioniștii să se lase ironizați și criticați.

Alt sfat tare privitor la geeks este că trebuie sa le ceri parerea experta atunci cand proiectezi un nou proces de business sau cand achizitionezi produse hardware sau software IT. Ummm … stai nițel … nu acesta este jobul oamenilor din IT ? Cine e plătit să facă – printre altele – validare tehnică ? Mai mult se pare că nu este bine sa le spui cum sa isi faca treaba. Adineauri am “stabilit” că nici măcar nu le putem pricepe vocabularul, de ce în numele lui Dumnezeu un neprofesionist ar dori să-i spună unui programator cum să programeze ??

Aparent, dacă vrei să nu te înțelegi bine cu geeks trebuie să le spui ca esti interesat de rezultate si nu de proces. Este evident o aberatie totală, tocmai asta trebuie să repeși periodic IT-ului în ședințe. Nu faci mișto de ținuta lor vestimentară sau de felul lor de a vorbi, nu-i înveți să deseneze diagrame UML sau prototipuri de site web, dar le spui ce rezultate ai acum și ce rezultate aștepți după implementare.

Am putea discuta îndelung despre acest articol, dar nu am timpul necesar în acest moment. Văd însă în jurul meu, pe la clienți și prin firmele unor amici, foarte multă frustrare apropos de subiectul IT. Frustrarea este generată nu de oamenii care lucrează în domeniu, ci de fapt de piața muncii în IT în acest moment, care este teribil de dezechilibrată. Deși percepția mea (subiectiv?) este că lucrurile stau ceva mai bine decât în 2006, în continuare este foarte dificil să găsești candidați buni pe piață. Situația afectează evident și firmele de outsourcing/dezvoltare software și implicit respectarea termenelor și a standardelor de calitate la proiectele livrate de aceștia. Există soluții la acest gen de probleme, dar clișeele și sfaturile anapoda nu fac parte dintre rezolvări.