Subiectul acestui articol va fi poate un pic straniu pentru cei care nu sunt părinţi de copii de vârstă şcolară. Noi, ceilalţi, suntem deja familiari cu fenomenul Bakuganilor, iar cei care nu sunt încă vor deveni destul de rapid, după cum se va vedea în rândurile ce urmează.

Mie-mi revine plăcuta sarcină de a o duce pe fiica noastră la şcoală în fiecare dimineaţă (boboacă de clasa I). Pe drum, aşa cum este şi firesc, schimbăm una-două vorbe despre cum mai merge şcoala, care mai e trendul şi moda în rândul colegilor. De la o vreme, cam acum o lună, a început să-mi povestească despre Bakugan. Jocul Bakugan. Cât de minunat este acesta şi cât de formidabil este Bakugan. “Bacuganii” sunt aşadar subiect preferat de discuţie, dimineaţă de dimineaţă. Bun. Ca un tată informat ce sunt, am pus mâna pe Google ca să descifrez tărăşenia.

La origine, Bakugan este un serial japonez de desene animate. Partea interesantă este că nu ştiu ca acesta să se fi difuzat la noi şi în mod sigur nu sunt reclame la produse derivate (am verificat stând într-o seară cuminte şi urmărind Jetix cu cea mică). Cu toate acestea, foarte mulţi copii şi-au cumpărat piese pentru jocul cu acelaşi nume. Bakugan este un joc de strategie cu cărţi de joc lipite pe o folie metalică şi nişte figurine care se pliază într-o mică sferă cu diametrul de câţiva centimetri. Rostogolite într-o anumită poziţie pe cărţi, sferele se depliază singure cu ajutorul unui mecanism magnetic şi scot la iveală câte un monstruleţ, aripi, clonţ, după caz. Evident că sunt o sumedenie de figurine, fiecare cu abilităţile ei specifice, puteri, etc. Jocul pare destul de complicat şi bănui copiii că nu au înţeles perfect regulile, dar marea plăcere a celor mici este să aibă cât mai mulţi “bacugani” diferiţi şi de preferat cât mai puternici. Chiar şi pe plan imaginar, fiică-mea explicând că o colegă i-a promis un Bakugan special, mai mare şi mai distrugător decăt toţi, pe care tăticul i-l va aduce dintr-o călătorie în străinătate pe care o efectuează special în acest scop. După cum se vede, capriciile celor mici sunt doar o reflexie exagerată a defectelor noastre.

Toate bune şi frumoase dacă fiică-mea nu ar fi cerut să-i alcătuiesc o mică armata de bakugani, în condiţiile în care jocul a devenit cam singura formă de socializare în pauze la ea în clasă.

Spre surprinderea mea, am găsit monstrişorii atât într-un hypermarket cât şi într-un magazin mai de cartier. Cu un preţ destul de piperat. 20 RON pentru un mormoloc de plastic este mult prea scump în opinia mea. Dar cum s-o las pe cea mică fără activitate în pauze ? Am înghiţit în sec şi am achiziţionat un soi de dragon, un  individ cu cioc şi un ceva verde diform dar puternic (740 de puncte, nu-i de colo). În naivitatea mea, credeam că lucrurile se vor opri aici.

Dar a venit sezonul sărbătorilor de Paşte când decidem ce am vrea să ne aducă … Iepuraşul … ştiţi voi, Iepuraşul. Evident că pentru pitic singurul cadou interesant era un Bakugan, ideal un Dragon Negru sau ceva “puternic de pământ” (micii monştri fiind organizaţi pe categorii, aşa cum le şade bine unor făpturi supranaturale). Purced aşadar întru înfăptuirea acestui măreţ ţel. Dar …

Problemă. Mare problemă. În hypermarket, Bakugan ioc, în magazin, Bakugan deloc. În Diverta un vânzător pişicher îmi spune că nu au Bakugani dar sigur nu găsesc nicăieri pentru că “au întrebat mulţi părinţi zilele astea”. De ce nu cumpăr altceva ? îmi sugerează el generos. Da, mersi.

Acum urmează partea interesantă. Pun mâna pe telefon ca să informez cartierul general – adică soţia – despre mersul ostilităţilor. “Cum adică nu mai au Bakugani ? … Stai un pic” spune ea. După care revine şi-mi spune – râzănd – că la auzul veştii ca nu se mai găsesc bakugani TOŢI colegii ei de birou cu copii de vârstă şcolară s-au alertat brusc. Toţi copiii colegilor vroiau bakugani de Paşte !

Este clar, dragi părinţi tovarăşi de suferinţă, invazia bakuganiană s-a răspândit aproape peste tot şi nu mai poate fi oprită. Vom sucomba în curând sub loviturile terifiante ale cataplasmelor de foc şi ale dragonilor de apă cu 790 de puncte de putere de căciulă.

Acestea fiind zise, vă urez Sărbători Fericite de Paşte !

PS Iepuraşul va aduce o carte. Da, o carte.