Ok, cu riscul de a fi categorisit drept “un nazist”, vreau sa lamuresc acest subiect pentru ca deja a devenit ridicol.

Actul I: CEDO da sentinta intr-un proces in care doamna Copland obtine 9000 de euro despagubiri de la statul britanic, din care 6000 costuri cu procesul, pentru ca in perioada 1996-1999 i s-ar fi monitorizat activitatea de utilizare a mijloacelor de comunicare, in special convorbirile telefonice.

Actul II: Bogdan Manolea, un tip al carui blog il citesc regulat si dealtfel un om cu capul pe umeri, scrie intr-un puseu de entuziasm un titlu provocator pe blogul lui : Monitorizarea utilizarii Internetului angajatilor de catre angajatori – ilegala conform CEDO. Materialul este preluat si citat selectiv de catre diversi bloggeri. Prin “telefonul arab” aflu si eu cu scepticism ca statisticile de activitate pe Internet sunt ilegale. Incepand de acum, conform CEDO.

gandul_monitorizare.jpg

Actul III: Gluma se ingroasa. Ziarul Gandul proclama triumfator Spionarea e-mail-urilor: o incalcare a dreptului la viata privata. In trecere se mentioneaza si traficul Internet, ca e tot in aceeasi “caprarie”. Cativa dintre cei care comenteza sesizeaza interpretarea ciudata a sentintei CEDO. Dar, ca orice banc bun, “stirea” se amplifica si isi continua circulatia virala prin presa.

protv_monitorizare.jpg

Actul IV: In jurnalul de stiri din prime-time de duminica 15 aprilie la ProTV se difuzeaza Monitorizarea telefoanelor, o violare a dreptului la viata privata. Dupa ce initial spune monitorizarea traficului Internet [...] reprezinta o violare a vietii private insertul se incheie contrazicand titlul : CEDO nu precizeaza însa daca firmele au voie sa îsi monitorizeze angajatii daca i-au anuntat în prealabil. Or fi citit si ei comentariile de pe site-ul Gandul…

Sa lamurim cateva aspecte. Cazul in speta se refera la perioada 1996-1999, judecarea unui caz referitor la evenimente mai recente de anul 2000 ar fi fost mult mai usoara. Pentru simplul motiv ca in 2000 Marea Britanie a aprobat Telecommunications (Lawful Business Practice) (Interception of Communications) Regulations 2000 (click pe link pentru textul actului normativ). Acolo, pe scurt, scrie ca din momentul in care angajatorul informeaza [citez] in mod rezonabil pe angajati ca va monitoriza comunicatiile, orice tip de comunicare efectuata prin intermediul mijloacelor puse la dispozitie [citez] total sau partial de catre angajator se poate monitoriza, stoca si procesa. Cu alte cuvinte, dosar inchis in Marea Britanie.

In Romania, unde chestiunea nu este clar regularizata printr-o lege, se cade sub incidenta secundara a altor legi. De exemplu in conditiile in care un angajat a semnat o clauza de confidentialitate in contractul de munca, i se poate solicita acordul pentru monitorizarea traficului Internet in vederea verificarii respectarii acestei clauze. Sau, firma poate stabili un regulament intern de functionare care precizeaza cum se foloseste Internetul pe calculatoarele firmei si ca respectarea regulamentului se va verifica printr-un proces de monitorizare automata. Atata vreme cat nu incalca nici o lege (neexistand nici una), regulamentul firmei trebuie respectat. In mod normal exista o clauza in contractul de munca prin care angajatul se obliga sa respecte regulamentul de functionare interna. Exista asadar “N+1″ metode pentru ca monitorizarea de trafic sa se faca absolut legal, in Romania.

Evident, cea mai simpla metoda pentru o firma ramane tot blocarea selectiva din firewall a tuturor IP-urilor spre care se constata trafic mare si care nu constituie unul din site-urile considerate “de lucru”. Pentru producerea unui raport de trafic este suficienta o masurare globala a volumului de date spre diverse adrese pe Internet, care nu are cum sa afecteze viata privata a vreunuia dintre angajati. Din proprie experienta va pot spune ca este o metoda foarte eficienta de a reduce consumul inutil de banda.

Apoi, exista diferente majore intre “monitorizare” si “interceptare” pe care nu toata lumea pare sa le sesizeze. “Monitorizarea” apare cand patronul vine cu desfasuratorul de la Orange si il intreaba pe angajat cu cine a vorbit in interes profesional la Cuca Macaii vreme de 2 ore pe data de 10, de pe mobilul de firma. “Interceptarea” este cand patronul vine cu transcrierea tuturor convorbirilor telefonice intr-un dosar si cere detalii cu privire la cateva fraze subliniate cu markerul.

La final, iata si un detaliu picant al procesului doamnei Copland cu statul englez. Desi a prezentat o estimare a cheltuielilor totale de 9363 GPB (adica aproximativ 13720 EUR), CEDO a judecat tariful avocatilor ei ca fiind “excesiv” si a acordat doar 6000 EUR pentru cheltuieli (plus 3000 EUR despagubiri “pentru stress”). Ce chitrosi !

Note: interceptarile convorbirilor telefonice sau ale continuturilor emailurilor sunt ilegale in lipsa unui mandat.